ammansare o ammansire
Redazione De Agostini
v. tr. (ind. pr. ammanso o ammansisco-sci) [sec. XIII; a-+manso]. Rendere mansueto, mite: ammansare le belve. Fig., calmare, rabbonire. Rifl. (rar. intr.), divenir mansueto; fig., placarsi: “s'ammansa il mare” (Tombari).